Omul Din Vechime ; Oda Pentru Amadeo

Ce e acel vierme numit om?

Un sac subtire din piele si os

Adaos la o carne putreda inauntru

Exclude adevarul,prieten cu minciuna

Proletar la cruciada proletarilor

Scarbos,exclus dar intrat in societate (univers)

Intrus in Rai si mort de ani

Crezant  ca 'prost' inseamna 'sarac'

Si carnea inimii calcand o broasca

Ah,ce scarba,sa-l scuipi,nu alta

Sa-l biciuiesti,caci asa ai fost instruit

De catre maestrul ce-ti viola intimitatea

Si te atingea in partile intime

Gemeai si nu intelegeai,erai confuz

De ce doi oameni de acelasi sex se pot iubi?

Diversitatea e un cuvant pe care omul nu-l intelege

Si sa nu crezi ca am atractii ciudate

Aceasta este o oda pentru Amadeo

Caci mi-a furat atentia cu paginile scrise de Anne Rice.

Cand Marius era un intrus binevenit

In sezmintele trupului tau.

Si iti lingea fiecare rana,fiecare pacat se risipea.

Asa sunt oamenii,creduli,se duc sa suga

Banii si placerea din vene,

Venele care nu mai pot de-atata heroina

Imi pare rau,Paco;si tu,ca si Amadeo,

Ai fost privat de libertate si putere

Si cine stie ce stapan iti imbla prin haine.

Aminteste- ti ca omul n-are intotdeauna

Nevoie de sapun ca sa se spele.

Se spala cu saliva si lacrimi,

Innecandu-se in propriile patimi;

Asa era omul din antichitate.

Amadeo, te iubesc si-mi pare rau,

Dar te-as insela,daca Lestat mi-ar adresa cuvinte

De iubire,despre sange si morminte,

Despre cadavre si ciudatenii,ce ma farmeca atat de mult.

De v-as avea pe amandoi,o noapte,

Tot clanul negru m-ar invidia,

Caci sunt o proscrisa si iubesc sa pacatuiesc.

Iubesc sa urasc si frivolitatea nu-i bine vazuta de lume

Dar nu-ti face griji,Amadeo,

Dragul meu print lovit de bici,

Violate inauntru si intepat cu ace

Daca te-as vedea atarnand de-un perete

Infipt in ciment,abia respirand,murdar,bolborosind

Tot ti-as linge sangele de pe fata

Si-as pleca cu Lestat la urmatorul sau concert.