marți, 9 noiembrie 2010

Aproape om

Naucitor realism al prieteniei
Imi dati atatea sfaturi
Cum sa ma strecor prin lume
Cum sa-mi tarasc speranta
Ce vizite sa fac
Ce fel de caderi sa aleg
Ce stele sa respir.
Dar nu auziti cand va vorbesc de poetul ce-l car in spate cu micul lui imperiu real iluzoriu si pentru care cuvintele voastre grele sunt o dulce povara.

Asa imi duc existenta intre patru pereti,intre doua coperti,intre doua strazi care nu s-au cunoscut nicioadata,intre doua dimineti,intre orgoliul meu de a schimba lumea dintr-o singura bataie de limba si un real amurg intre vis si credinta,intre iubire si ura,sa fiu macar aproape om.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu