Trec pe strazi cu o sabie deasupra capului
In spatele meu istoria si soarta ei.
In fata,femeia verde semanand cu nelinistea mea.
Langa mastodonti spanzurati prin fum
Trec pe strazi plangand in singuratate
Cu mainile insangerate,mut si orb
Ca dumnezeul acestui veac.
Refuz toate mastile
Dau buzna prin pietele pe unde moartea isi face
Jocurile de artificii si cei de fata albesc de spaima
Nu sunt fericita,pesimismul meu a si facut victime
Ratacesc intre mine si mine cu o sabie deasupra capului
Dezastru prin aburul viziunilor
Poezia m-a invatat sa fiu mereu singura
Trec pe strazi cu o sabie deasupra capului
Nimeni nu observa,doar tu inima :
Usa prin care plec si ma-ntorc in fiecare seara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu