marți, 9 noiembrie 2010

FESTIN

      Cum am putut sa ma gandesc ,ca un loc pe acest platou este al meu?gustul leu e pritre cele mai vechi,nu e garantata o clipa de liniste din partea unei creaturi(ca nu stiu ca-i ala 'om'),indragostita de poezie,vise si neadevaruri imbibate in cocaina ca atunci cand imi curge sange din nas spun doar ca narile au vrut sa-mi coloreze fata.E atat de alba ca ma sperii de ea in oglinda:sa nu-ti vina sa crezi ca sunt eu.Eu sunt plecata,am ales irealul-realitatea ma plictiseste,sa nu crezi ca stii mai multe ca mine,esti doar un bolid;eu sunt intunericul.
      De asta ma intreb:de ce acest mastodont vrea sa ma inghita daca gustul meu omoara totul in jur si privirea mea topeste dintii infipti in pulpa?
      Lasa,lasa:o s-o lopesc cu saliva,ca asa am invatat la scoala...si in plus,imi place sa-i dau Andreei cosmaruri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu